România are un sistem politic multipartid democratic, instituit după Revoluția din 1989 și consacrat de Constituția din 1991, în care partidele trebuie adesea să formeze coaliții pentru a guverna, activitatea lor fiind reglementată de Legea nr. 14/2003. De-a lungul timpului, peisajul politic s-a consolidat în jurul a trei mari „familii” ideologice – liberală, social-democrată și conservatoare/creștin-democrată –, alături de grupuri ecologiste, libertariene sau naționaliste, extremei drepte având un profil scăzut până în anii 2010. Începând cu anii 2020, pe fondul pandemiei, al crizei economice și al războiului din Ucraina, partidele extremist-naționaliste au crescut, principalele exemple fiind AUR (intrat în parlament în 2020) și SOS România, care a obținut două mandate de europarlamentar. Cu toate acestea, problemele persistente precum traseismul politic și corupția au dus la o încredere publică foarte scăzută (doar 12% în decembrie 2014), motiv pentru care PSD și PNL au inițiat reforme interne de integritate în 2015. Constituția și legea interzic partidele care militează împotriva pluralismului sau a suveranității, iar anumite categorii de funcționari (magistrați, militari, polițiști) nu pot fi membri de partid, Curtea Constituțională având rolul de a verifica constituționalitatea acestora.