Spălarea banilor este procesul ilegal prin care fondurile obținute din activități infracționale (precum traficul de droguri, corupție sau terorism) sunt ascunse și transformate într-o sursă aparent legală, de obicei prin intermediul unor organizații paravan. Pe măsură ce criminalitatea financiară a devenit mai complexă, combaterea acestui fenomen a devenit o prioritate politică și juridică majoră, majoritatea statelor adoptând măsuri de prevenire și reglementări specifice (AML).

Legislația dedicată împotriva spălării banilor a fost implementată abia în anii 1980, când lupta împotriva drogurilor a determinat guvernele să vizeze veniturile traficanților, introducând confiscarea civilă a activelor, care a fost ulterior criticată pentru abuzuri și încălcarea drepturilor. După atacurile din 11 septembrie 2001, accentul s-a mutat pe finanțarea terorismului, ducând la adoptarea Patriot Act în SUA și la intensificarea cooperării internaționale prin Grupul de Acțiune Financiară (FATF).

În perioada 2011–2015, mari bănci au fost sancționate cu amenzi record pentru încălcarea reglementărilor AML, precum HSBC (1,9 miliarde de dolari în 2012) și BNP Paribas (8,9 miliarde de dolari în 2014), ceea ce subliniază importanța aplicării acestor legi în sistemul financiar global.