Péter Apor (n. 3 iunie 1676, Turia de Jos – d. 22 septembrie 1752) a fost un scriitor, poet și memorialist secui, baron de Turia, cunoscut pentru contribuțiile sale la literatura și istoriografia maghiară. A urmat studii la Cluj și Trnava, iar cariera sa politică a inclus funcții importante precum comite suprem al comitatului Târnava Mică (1699) și jude regesc în scaunul Trei Scaune (1708), obținând titlul de baron în 1713. În 1717, a organizat rezistența în Secuime împotriva invaziei tătare, demonstrând un puternic spirit civic și patriotic. Principala sa operă, „Metamorphosis Transylvaniae” (terminată în 1734), oferă o descriere amplă și critică a transformărilor economice, sociale și religioase ale Transilvaniei sub dominația habsburgică, de la sfârșitul secolului al XVII-lea până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Lucrările sale au fost editate ulterior de Gabor Kazinczy (1863) și Szadeczky K. L. (1903), fiind incluse în prestigioasa colecție Monumenta Hungariae Historica. Astfel, Péter Apor rămâne o figură esențială pentru înțelegerea istoriei și literaturii transilvănene din epoca modernă timpurie.