Grindina este o precipitație formată din particule de gheață, care se dezvoltă exclusiv în interiorul norilor de furtună Cumulonimbus, atunci când curenții ascendenți puternici ridică picăturile de apă la altitudini cu temperaturi extrem de scăzute (sub -40°C), provocând înghețarea instantanee. Particulele au de obicei diametre de 5–50 mm, dar cea mai grea grindină înregistrată a cântărit 1 kilogram și a căzut în Gopalganj, Bangladesh, în 1986. În România, grindina este frecventă în Bărăgan, Dobrogea și sudul Moldovei, iar un eveniment tragic a avut loc pe 20 iunie 1997 în județul Dolj, unde au murit 4 persoane, iar fragmentele au depășit mărimea unui ou de struț. Efectele sunt devastatoare pentru culturi, acoperișuri și mașini, iar schimbările climatice au intensificat frecvența grindinei mari, cauzând daune de aproximativ 65 milioane de lei doar în iunie 2024 în sectorul agricol românesc. Grindina reprezintă și un pericol major pentru aviație, putând deteriora grav structura aeronavelor, motiv pentru care piloții folosesc radare meteorologice pentru a evita norii periculoși. Pentru protejarea culturilor, România utilizează Sistemul Național Antigrindină, care dispersează iodură de argint în nori, forțând formarea unor particule de gheață mai mici și mai puțin distructive.