Sănătatea publică este definită ca „știința și arta de a preveni bolile”, prelungirea vieții și îmbunătățirea calității vieții prin eforturi organizate, acoperind bunăstarea fizică, psihologică și socială. Este un domeniu interdisciplinar care analizează factorii determinanți ai sănătății la nivel de populație (de la grupuri mici până la continente), folosind instrumente precum epidemiologia, biostatistica și științele sociale. Din punct de vedere istoric, Marea Britanie a devenit lider în secolul al XIX-lea ca prima națiune urbană modernă, inițiind măsuri de salubritate (sisteme de canalizare în Liverpool și Londra) și control al bolilor infecțioase prin vaccinare și carantină. Metodele moderne se concentrează pe prevenție, cum ar fi spălarea mâinilor cu săpun, programele de vaccinare și distribuția de prezervative, alături de educație pentru sănătate și siguranța alimentelor. Astfel, sănătatea publică face parte integrantă din sistemul general de îngrijire, alături de asistența primară, secundară și terțiară, având un rol crucial atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.