Calea ferată București–Giurgiu, inaugurată la 19/31 octombrie 1869, este prima linie ferată construită pe teritoriul României, având ca punct de plecare cea mai veche gară a capitalei, Gara Filaret. La ceremonie au plecat două trenuri speciale, „Trenul de onoare Michaiu Bravu" condus de englezul John Trevor Barclay și „Trenul Dunărea" condus de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român, linia fiind destinată inițial transportului de mărfuri agricole spre Dunăre. Deși Principele Carol I a dorit construirea unui pod peste Dunăre spre Ruse încă din 1870, proiectul a fost abandonat, iar legătura cu Bulgaria a devenit realitate abia în 1954, odată cu finalizarea Podului Prieteniei Giurgiu-Ruse cu ajutor sovietic. După închiderea Gării Filaret în 1960, trenurile au fost mutate la Gara de Nord și Progresu, iar linia a rămas funcțională până la 13 august 2005, când podul peste râul Argeș de la Grădiștea s-a prăbușit din cauza inundațiilor și a extracțiilor de nisip, întrerupând circulația. Lucrările de reconstrucție au început abia în 2016, iar circulația a fost redeschisă la 1 iunie 2024 cu automotoare, în timp ce linia este în curs de modernizare și electrificare, un contract important fiind atribuit în 2020 companiei Porr Construct pentru refacerea podului și a tronsonului Vidra-Comana.