Un minereu reprezintă o acumulare naturală de minerale din care se pot extrage, la scară industrială, metale sau metaloizi, fiind considerat rentabil doar dacă exploatarea sa este profitabilă din punct de vedere economic. Rentabilitatea unui zăcământ depinde atât de valoarea mineralelor pe piață, care fluctuează de-a lungul istoriei, cât și de concentrația (bogăția) acestora în minerale utile. De-a lungul istoriei, exploatarea minereurilor a fost strâns legată de evoluția omenirii, începând cu simpla culegere de la suprafață și continuând cu lucrări miniere complexe. Conținutul de metal variază semnificativ: un minereu sărac poate conține doar 2% zinc, în timp ce unul bogat poate atinge 70% fier. Printre mineralele utile importante se numără aurul, bauxita, hematitul, galena sau calcopirita, fiecare având compoziții chimice specifice care influențează procesul de extracție.