Handbalul este un sport de echipă dinamic, în care două echipe a câte 7 jucători (6 de câmp și un portar) se întrec pe durata a două reprize de 30 de minute, scopul fiind marcarea de goluri în poarta adversă. Deși originile sale se regăsesc în jocuri medievale și exerciții școlare din secolul XIX, handbalul modern a fost lansat oficial la Berlin în 1919 de profesorul german Karl Schelenz, care a stabilit regulile inițiale, când echipele aveau 11 jucători. În România, handbalul a pătruns imediat după lansarea sa oficială, în anii 1920-1921, primele meciuri școlare având loc la Sibiu în 1921, urmate de primele jocuri interurbane din 1922. Terenul de joc este un dreptunghi de 40 de metri lungime și 20 de metri lățime, cu porți de 3 metri lățime și 2 metri înălțime, având marcaje specifice precum linia de 6 metri (spațiul porții) și linia de 9 metri (aruncările libere). Regulile stipulează că toate liniile fac parte din suprafețele delimitate, iar în jurul terenului trebuie să existe zone de siguranță, porțile fiind solide, cu plase și bare vopsite în culori contrastante pentru vizibilitate optimă.