Moldova Occidentală (sau de Vest) este un areal geografic de 46.173 km², situat între Carpații Orientali și râul Prut, reprezentând partea vestică a vechiului Principat Medieval al Moldovei, a cărui delimitare s-a conturat după Tratatul de la București din 1812, când estul teritoriului a fost cedat Imperiului Rus. Astăzi, cea mai mare parte a acestui spațiu corespunde nord-estului României, în timp ce extremitatea nordică se află în componența Ucrainei, iar termenul a fost oficializat conceptual în 2004 de istoricul Jean Nouzille. În mentalul colectiv românesc, zona este numită simplu „Moldova”, spre deosebire de „Republica Moldova” (Moldova Orientală), însă identitatea sa este strâns legată de estomparea Bucovinei, considerată de autori ca Ion Nistor sau Mihai Eminescu drept „inima” politică și etnografică a statului moldovenesc. Pierderea nordului Bucovinei în 1940 și reorganizarea comunistă din 1950 (includerea în Regiunea Suceava) au fragmentat sistemul urban, subordonând orașe precum Rădăuți sau Câmpulung Moldovenesc față de Suceava și erodând specificul cultural central-european, pe fondul „opacității” frontierei româno-sovietice. În ciuda acestor transformări istorice, Moldova Occidentală nu are un statut oficial în România, iar dezbaterile privind delimitarea sa exactă rămân un subiect sensibil, atât politic, cât și istoric.