Angajarea este un concept fundamental al filozofiei existențialiste, consacrat de gânditori precum Jean-Paul Sartre, care definește datoria morală a omului de idei de a se implica în viața publică, transformându-se astfel dintr-o personalitate abstractă într-un intelectual militant. Deși forma sa poate varia de la simpla susținere a unor idei până la implicarea politică sau revoluționară pe tot parcursul vieții, momentul său istoric de debut este considerat secolul al XIX-lea, marcându-se prin celebrul protest public „J'accuse” al lui Émile Zola în Afacerea Dreyfus. Potrivit definiției faimoase a lui Sartre (prezentată în Plaidoyer pour les intellectuels, 1972), intelectualul nu este doar cel care scrie cărți, ci cel care „se amestecă în treburile care nu-l privesc”. Din perspectiva existențialistă, omul este libertate, iar fiindcă a nu alege este tot o alegere, conștientizarea implicării reprezintă preferat, individul contribuind prin risc și acțiune la modificarea realităților sociale. Practic, însă, această angajare istorică este adesea temporară, intelectualul întorcându-se la uneltele sale după perioade concrete de militantism.Angajația este un concept-cheie al filozofiei existențialiste, definit prin datoria morală a omului de idei de a se implica în viața publică și politică a cetății, devenind astfel un intelectual activ. Deși are o istorie relativ recentă, debutul său în conștiința publică este marcat de secolul al XIX-lea, fiind consacrat de celebrul protest „J'accuse” al lui Émile Zola în Afacerea Dreyfus. Jean-Paul Sartre a stabilit, în lucrarea Plaidoyer pour les intellectuels (1972), definiția emblematică: intelectualul nu este doar cel care scrie cărți, ci cel care se aruncă în realitatea socială și „se amestă în treburile care nu-l privesc”. Din perspectiva existențialismului, omul este libertate, iar nealegerea este ea însăși o alegere, astfel că implicarea conștientă în istorie devine o necesitate etică pentru autenticitate. Practic, această implicare poate fi de regulă temporară, dar în cazuri mai rare devine o devotamentă pe viață față de cauze revoluționare, militară ori administrative.