Economia Mongoliei se bazează în principal pe agricultură și minerit, majoritatea populației practicând păstoritul de subzistență (bovine, ovine, caprine, cabaline și cămile bactriene). Odată cu tranziția la capitalism și prăbușirea Uniunii Sovietice, multe fabrici au fost închise, însă astăzi există peste 30.000 de întreprinderi independente, concentrate în jurul capitalei. PIB-ul pe cap de locuitor este de aproximativ 420 de dolari, în creștere din 2002, deși statul se confruntă încă cu un deficit bugetar major. În 2004, guvernul mongol a soluționat o datorie externă uriașă către Rusia (11 miliarde de dolari) printr-o plată de doar 300 de milioane de dolari, acceptată datorită dificultăților din era sovietică. Mongolia a aderat la Organizația Mondială a Comerțului în 1997 și exportă cașmir, minerale și produse alimentare către Rusia, SUA, China, Japonia și Italia. Mineritul produce petrol, cărbune și cupru, alături de molibden, wolfram și fosfați, iar în afara orașelor, cei mai mulți mongoli se ocupă cu creșterea animalelor.