Joaquín Archivaldo Guzmán Loera, cunoscut drept „El Chapo”, s-a născut pe 4 aprilie 1957 în La Tuna, Sinaloa, Mexic, și a devenit cel mai puternic și bogat șef al cartelului Sinaloa, fiind considerat „cel mai mare traficant de droguri al tuturor timpurilor”.

Sub conducerea sa, cartelul a transportat cocaină din Columbia, metamfetamină, marijuana și heroină către Statele Unite pe cale aeriană, maritimă și rutieră, devenind cel mai mare imperiu de droguri din lume, iar în 2013, Comisia de Criminalistică din Chicago l-a numit „Inamicul Public Numărul Unu”, o distincție acordată anterior lui Al Capone în 1930.

După o copilărie sărăcăcioasă în Badiraguato, a început să cultive marijuana la 15 ani și și-a câștigat porecla datorită staturii sale scunde; de-a lungul timpului a construit un imperiu de miliardar, fiind estimat în 2011 ca al 10-lea cel mai bogat om din Mexic, cu o avere netă de aproximativ 1 miliard de dolari.

A evadat din închisoare în 2001 după o primă arestare din 1995, rămânând în libertate până la arestarea din 2014, fiind considerat „nașul lumii drogurilor” de DEA și având o rețea de distribuție extinsă în întreaga SUA, inclusiv în Chicago.

Pe plan personal, Guzmán avut cel puțin patru soții, printre care și Emma Coronel Aispuro, iar viața lui a fost marcată de riscuri și fugă, până la extradoție în SUA în 2017 și condamnarea pe viață; a fost descris ca un personaj care a controlat piața drogurilor într-un mod nesimțit, superizor de Pablo Escobar în influență și notorietate.

Deși a fost capturat de autorități în 2014, după o epopee de evaziuni, El Chapo rămâne un simbol al crimei organizate mexicane, iar viața și faptele lui continue să fascineze și să atragă atenția pe plan mondial, fiind unul dintre cei mai redutabili infracti din istorie.