Un oraș este o așezare centrală și delimitată, cu administrație și aprovizionare proprie, deosebindu-se de sate prin populația social diferențiată și drepturi speciale precum piață proprie și consiliu local condus de un primar. Clasificarea orașelor variază de la orășelul rural și orașul mic, până la metropolă, megalopolis sau oraș global, fiecare având roluri distincte – de capitală, universitar, industrial sau turistic. Procesul de urbanizare a explodat din secolul al XIX-lea, când doar 13% din populația planetei locuia în orașe (în 1900), ajungând la 47% la sfârșitul secolului XX, cu estimări de 70% până în 2050. Numărul orașelor cu peste un milion de locuitori a crescut spectaculos de la 83 în 1950 la 411 în 2000, iar megacity (cu peste 10 milioane) de la 18 în 2000 la 23 în 2010, o tendință care ar duce la dublarea populației urbane la fiecare 38 de ani. Deși ocupă doar 1% din suprafața uscată a planetei, orașele concentrează comerțul, cultura și politica, având un rol fundamental în democrații ca unități administrative cu consilii locale. Studiate prin urbanism, aceste centre reprezintă motorul dezvoltării economice și sociale contemporane.