Reciclarea bateriilor presupune colectarea, sortarea și tratarea chimică a acestora, fiind crucială deoarece bateriile conțin metale grele toxice precum plumbul, mercurul sau cadmiul, care pot contamina solul și apa sau pot declanșa incendii dacă sunt gestionate greșit. Spre deosebire de bateriile primare (alcaline), care sunt mai puțin periculoase, bateriile reîncărcabile (litiu-ion) sunt considerate deșeuri periculoase și sunt strict reglementate. La nivel european, Directiva 2006/66/CE (transpusă în România prin HG 1.132/2008 și în Republica Moldova prin HG 586/2020) a impus ținte de colectare de minimum 25% până în 2012 și 45% până în 2016. Metodele de reciclare variază: bateriile plumb-acid sunt măcinate și neutralizate, în timp ce cele litiu-ion necesită un proces complex de dezactivare, dezasamblare și recuperare a metalelor prin hidrometalurgie sau pirometalurgie. Principalele provocări rămân lipsa infrastructurii și conștientizarea redusă, mai ales în Africa, însă inovațiile precum reciclarea directă promit să reducă costurile și impactul asupra mediului, în contextul creșterii cererii de vehicule electrice.